Sfanta Manastire Sinaia se afla situata in orasul Sinaia, str. Manastirii nr. 2, jud. Prahova | Tel: +40 (0) 244 317 917

Mănăstirea Sinaia

Mănăstire creștin-ortodoxă de călugări, subordonată Arhiepiscopiei Bucureștilor, Biserica Ortodoxă Română. Este deservită de 20 de persoane, călugări și mireni.

În secolele XV-XVI sunt atestate în zonă două mici schituri de lemn, Sf. Ana și Sf. Nicolae.
Între 1690-1695 Spătarul Mihail Cantacuzino construiește partea veche a mănăstirii, cu biserica mică, una din primele construite în stilul brâncovenesc. A numit-o ,,Mănăstirea Sinaia” în amintirea pelerinajului său la Ierusalim și Muntele Sinai. Nu a fost niciodată închinată.

Între 1842-1846 este construită partea nouă a mănăstirii, cu biserica mare, care a fost refăcută între 1897-1903. Prima biserică electrificată din România.

În 1895 a fost inaugurat muzeul mănăstirii, primul de acest gen din România. Aici se află icoane de Pârvu Mutu – cel mai mare pictor bisericesc român, venerat ca sfânt sub numele de Cuviosul Pafnutie Zugravul -,  icoane din Alep-Siria, din Moscova, sfinte cruci de la Betleem, Ioannina și Constantinopol. Biblia din 1688 este prima tipărită integral în limba română, iar tipăriturile muzicale sunt primele de acest fel în limba română.

În paraclisul de iarnă din cetatea veche a funcționat prima școală din zonă.

Tot în cetatea veche se află cavoul lui Take Ionescu, Prim-Ministru al României (+ 1922).

 Programul zilnic al slujbelor:

08.00-10.00 Sfânta Liturghie;
16.00-17.00 Vecernie;
18.45-20.30 Utrenie.
Duminica și în sărbători Sf. Liturghie, precedată de Acatist, începe cu o oră mai târziu, 09.00-12.00.
Pentru detalli ne puteti gasi si pe Facebook.

 

Biserica ,,Adormirea Micii Domnului”

A fost construită în 1695 de Spătarul Mihail Cantacuzino și pictată în frescă de Parvu Mutu Zugravu.

Primul stareț a fost ieromonahul Nicodim.

Biserica a ars în 1788, astfel că din pictura originală se mai păstrează scenele din turla naosului, afară de Pantocrator, cele din tabloul votiv și pridvorul deschis.

Tabloul votiv îl reprezintă pe ctitor, înconjurat de optsprezece copii (din care 12 adoptaţi), de prima soţie, Maria şi de cea de a doua, Teodora, precum şi de alţi membri ai familiei Cantacuzino, la loc de frunte fiind frații ctitorului, Domnitorul Șerban (1678-1688) și stolnicul Constantin. Mai sunt pictați trei Domnitori ai Țării Românești, cu care era înrudit prin mama sa : Sf. Neagoe Basarab (1512-1521), Radu Șerban (1601-1611) și Constantin Șerban (1654-1658).

Este o biserică micuță pentru că obștea era mică iar mănăstirea era izolată. Abia la mai bine de 100 de ani s-a simțit nevoia construirii unei biserici mai mari.

Este monument istoric și de arhitectură de gradul I. Pisania de la intrare nu este cea originală, de la 1695, ci a fost pusă la restaurarea din 1795.

 

Biserica ,,Sfânta Treime”

A fost construită între anii 1842-1846 în timpul stareților Arhimandriți Ioasaf și Paisie. Refăcută între 1897-1903.

Pictura actuală a fost executată de un danez, Aage Exner, candelabrele sunt realizate la Viena, mobilierul este în lemn de paltin aurit în naos și în lemn de stejar în pronaos. În naos se află jilțurile familiei regale.

În pronaos este pictat întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme, mitropolitul primat Iosif Gheorghian (1886-1893, 1896-1909), apoi regele Carol I (1866-1914), lângă o coloană din piatră ciobită care simbolizează regatul încă neîntregit al României; în partea cealaltă a uşii, regina Elisabeta (alias Carmen Silva) este pictată lângă singurul lor copil, principesa Maria, moartă în fragedă copilărie. Ultimul personaj este Mihail Cantacuzino, ctitorul părţii vechi a mănăstirii. Cele două icoane ruseşti din pronaos, ,,Sf. Serghie” şi ,,Sf. Nicolae”, realizate în Lavra Sf. Serghie de Radonej de lângă Moscova, sunt darul făcut de Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei stareţului Mănăstirii Sinaia, Nifon Arhimandritul, în 1903, cu ocazia botezului prinţului Nicolae, fiul Regelui Ferdinand al României(1914-1927).

 

Paraclisul ,,Schimbarea la Faţă”

A fost folosit ca paraclis de iarnă. A fost construit în anul 1695 şi a fost pictat tot de Pârvu Mutu în frescă. Incendierea mănăstirii, în 1788, în timpul războiului ruso-austro-turc, a afectat și paraclisul, astfel că pictura a fost pe alocuri refăcută în 1792. În altar, la proscomidiar, se păstrează cu litere chirilice numele zugravilor care au realizat noua pictură: ,,Pomenește preote cucernice și zugravii: Diacon Manole Zugravul, Ioan Zugravul, Tudorache Zugravul Stanciu, Hristea, April 30. 1792”.

Aici a funcționat școala monahală, din secolul al XVII-lea, iar din 1882 a fost folosit câțiva ani ca școală pentru copii din localitate.