Sfanta Manastire Sinaia se afla situata in orasul Sinaia, str. Manastirii nr. 2, jud. Prahova | Tel: +40 (0) 244 317 917

RâNDUIALA DUMNEZEIESTII PROSCOMIDII

Preotul si diaconul vin la proscomidiar cu capul descoperit si se închina de trei ori înaintea lui, zicând de fiecare data:
 
Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul si ma miluieste.
 
Preotul ia întâia prescura si copia cu amândoua mâinile, le ridica pâna în dreptul fruntii si zice:
 
Preotul: Rascumparatu-ne-ai pe noi din blestemul Legii cu scump Sângele Tau. Pe Cruce fiind rastignit si cu sulita împuns, nemu rire ai izvorât oamenilor, Mântuitorul nostru, slava Tie.

Diaconul: Binecuvânteaza, parinte.
 
Preotul tine prescura si copia în mâna stânga, le binecuvânteaza cu dreapta facând semnul crucii, zicând:
 
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum si pururea si în vecii vecilor.
 
Diaconul: Amin. Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Apoi, având prescura în mâna stânga, iar în mâna dreapta copia, preotul însemneaza cu copia semnul crucii de trei ori deasupra prescurii , zicând de fiecare data:
 
Preotul: Întru pomenirea Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
 
Punând prescura pe tava, preotul o taie în partea pecetii cu literele IC si NI, zicând:
 
Preotul: Ca un miel nevinovat spre junghiere S-a adus.
 
Apoi preotul taie pecetea în partea cu semnele XC si KA si zice:
 
Preotul: Si ca o oaie, fara de glas împotriva celui ce-o tunde, asa nu si-a deschis gura Sa.
 
Taind în partea de sus a pecetii, preotul zice:
 
Preotul: Întru smerenia Lui, judecata Lui s-a ridicat.
 
Diaconul: Domnului sa ne rugam.
 
Apoi, taind în partea de jos a pecetii, preotul zice:
 
Preotul: Iar neamul Lui cine-l va spune?
 
Diaconul privind cu evlavie la aceasta lucrare, tinând capatul orarului în mâna dreapta, îl îndreapta catre prescura zicând la fiecare taietura:
 
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Îndreptând orarul catre Sfântul Agnet, diaconul zice:
 
Diaconul: Ridica, parinte.
 
Înfigând copia în prescura, în coltul drept al pecetii, si taind deoparte coaja de jos, ridica Sfântul Agnet, zicând:
 
Preotul: Ca s-a luat de pe pamânt viata Lui.
 
Preotul pune Sfântul Agnet cu pecetea în jos pe sfântul disc:
 
Diaconul: Junghie, parinte.
 
Preotul taie Sfântul Agnet în semnul crucii, având grija sa nu strapunga pecetea, zicând:
 
Preotul: Junghie-se Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii, pentru viata si pentru mântuirea lumii.
 
Preotul întoarce Sfântul Agnet astfel încât pecetea sa fie în sus
 
Diaconul: Împunge, parinte.
 
Preotul împunge cu sfânta copie Sfântul Agnet, în partea cu semnul IC, zicând:
 
Preotul: Si unul din ostasi cu sulita coasta Lui a împuns.
 
Diaconul ia în mâna dreapta vasul cu vin si în stânga vasul cu apa si toarna în sfântul potir deodata vin si apa. Preotul continua, zicând:
 
Preotul: Si îndata a iesit sânge si apa; si cel ce a vazut a marturisit si adevarata este marturia lui.
 
Diaconul: Binecuvânteaza, parinte, sfânta amestecare.
 
Preotul binecuvânteaza sfântul potir, zicând:
 
Preotul: Binecuvântata este amestecarea Sfintelor Tale, totdeauna, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
 
Sfântul potir este acum acoperit cu acoperamântul sau întocmit (nedesfacut).
 
Preotul ia în mâna a doua prescura si taie din ea o particica în forma triunghiulara, zicând:
 
Preotul: Întru cinstea si pomenirea preabinecuvântatei, maritei Stapânei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria, pentru ale carei rugaciuni primeste, Doamne, jertfa aceasta întru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri.
 
Si scotând particica, o pune de-a dreapta Sfântului Agnet (în stânga sa), zicând:
 
Preotul: De fata a statut împarateasa, de-a dreapta Ta, în haina aurita îmbracata si preaînfrumusetata.
 
Luând a treia prescura, scoate dintr-însa particele pentru cele noua cete. Aceste particele sunt mai mici decât particica pentru Sfânta Fecioara.
 
Luând întâia particica, el zice:
 
Preotul: A Cinstitului, maritului prooroc, Înaintemergatorului si Botezatorului Ioan.
 
Pune particica sus, în partea stânga a Sfântului Agnet (în dreapta sa), în partea cu semnul XC, astfel facând începutul cetei celei dintâi.
 
Taind a doua particica, zice:
 
Preotul: A Sfintilor, maritilor prooroci: Moise si Aaron, Ilie si Elisei, David si Iesei; a sfintilor trei tineri si a lui Daniel proorocul, si a tuturor sfintilor prooroci.
 
Aceasta se aseaza lânga Sfântul Agnet, sub cea dintâi particica.
 
Taind a treia particica, zice:
 
Preotul: A Sfintilor, maritilor si întru tot laudatilor Apostoli Petru si Pavel, a celor doi sprezece, a celor saptezeci si a tuturor Sfintilor Apostoli.
 
Aceasta este pusa sub a doua particica, încheind rândul cel dintâi:
 
Taind a patra particica, preotul zice:
 
Preotul: A celor între sfinti Parinti ai nostri si ai lumii mari dascali si ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântatorul de Dum nezeu si Ioan Gura de Aur, Atanasie si Chiril, Nicolae cel din Mira, Spiridon al Trimitundei; Calinic Cernicanul, Nifon de la Craiova, Iosif cel Nou, Iorest si Sava, si a tuturor sfintilor ierarhi.
 
Aceasta se pune lânga particica cea dintâi, începând astfel al doilea rând de sus în jos.
 
Taind a cincea particica, preotul zice:
 
Preotul: A Sfântului întâiului Mucenic si Arhidiacon Stefan, a sfintilor Marilor Mucenici Dimitrie, Gheorghe, Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Ioan cel Nou, Serghie si Vach, Ioan Valahul si Oprea si a tuturor sfintilor mucenici si a Sfintelor Mucenite: Tecla, Varvara, Paraschiva, Ecaterina, Filoteea si a tuturor sfintelor mucenite.
 
Aceasta se pune sub prima particica din rândul al doilea.
 
Taind a sasea particica, zice:
 
Preotul: A Cuviosilor si purtatorilor de Dumnezeu Parintilor nostri: Antonie, Eftimie, Sava, Onufrie, Atanasie cel din Aton, Dimitrie cel Nou, Grigorie Decapolitul, Nicodim de la Tismana, Visarion si Sofronie si a tuturor preacuviosilor parinti si Preacuvioaselor maici: Pelaghia, Teodosia, Anastasia, Eupraxia, Fevronia, Teodula, Eufrosina, Maria Egipteanca, Parascheva si a tuturor sfintelor preacuvioaselor maici.
 
Aceasta particica se pune sub cea de dinaintea ei. Astfel rândul al doilea este terminat.
 
Taind a saptea particica, zice:
 
Preotul: A Sfintilor si facatorilor de minuni, doctori fara de arginti: Cosma si Damian, Chir si Ioan, Pantelimon si Ermolae, si a tutu ror sfintilor fara de arginti.
 
Aceasta se pune deasupra, în dreapta rândului al doilea, începând al treilea rând.
 
Taind a opta particica, preotul zice:
 
Preotul: A Sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana, a Sfântului (N), a carui pomenire o savârsim, si a tuturor sfintilor, pentru ale caror rugaciuni, cerceteaza-ne pe noi, Dumnezeule.
 
Aceasta particica se pune sub cea de dinaintea ei.
 
Taind a noua si ultima particica pentru cete, zice:
 
Preotul: A celui între sfinti Parintelui nostru Ioan Gura de Aur, arhi epis copul Con stan tinopolului (de se face Liturghia lui; iar de se face Liturghia Marelui Vasile, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, îl pomeneste pe acesta)
 
Aceasta se pune sub particica de dinaintea ei, împlinind astfel rândul al treilea.
 
Luând a patra prescura, scoate o particica din ea si îl aminteste pe ierarhul locului, zicând:
 
Preotul: Pomeneste, Stapâne, Iubitorule de oameni, pe toti episcopii ortodocsi si pe Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, si pe (Înalt-) Prea Sfintitul (Arhi-) Episcopul (si Mitropolitul nostru) (N), (Preotul îl pomeneste apoi pe arhiereul care l-a hirotonit – daca este în viata – dupa care continua:), cinstita preotime, cea întru Hristos diaconime si toata ceata preoteasca, spe staretul nostru (N)t, pe fratii si slujitorii cei dimpreuna cu noi, preoti si diaconi si pe toti fratii nostri, pe care i-ai chemat la împartasirea Ta, prin milostivirea Ta Preabunule Stapâne.
 
Aceasta particica este asezata apoi sub Sfântul Agnet, spre coltul din dreapta acestuia, (în stânga preotului), în partea cu semnul NI.
 
Dupa aceasta taie alta particica din prescura si o pune în stânga celei de dinaintea ei (în dreapta lui), zicând:
 
Preotul: Pomeneste, Doamne si pe (aici se pomeneste Cârmuirea tarii dupa îndrumarile Sfântului Sinod).
 
Preotul scoate apoi o particica pentru ctitorii si binefacatorii bisericii, asezând-o (în dreapta sa), lânga particica de dinaintea ei, sub partea cu semnul KA si zice:
 
Preotul: Pomeneste, Doamne, si pe ctitorii si bine fa ca torii sfântului locasului acestuia (N).
 
Taie particele mai mici din a patra prescura si le pune, toate la un loc, sub particica pentru arhierei, în partea cu semnul NI. Apoi el zice urmatoarea rugaciune:
 
Preotul: Primeste, Doamne, jertfa aceasta pentru iertarea pacatelor tuturor fratilor celor întru Hristos si pentru tot sufletul crestinesc cel necajit si întristat, care are trebuinta de mila si de ajutorul Tau; pentru apararea tarii acesteia si a celor ce vietuiesc într-însa si pentru pacea si buna asezarea întregii lumi; pentru bunastarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, pentru mântuirea si ajutorul celor ce cu osârdie si cu frica de Dumnezeu se ostenesc si slujesc: parinti si frati ai nostri; pentru cei trimisi; pentru cei ce sunt în calatorie; pentru tamaduirea celor ce zac în boli; pentru izbavirea celor robiti; pentru cei ce sunt în judecati, în ocne, în izgoniri, în necazuri si strâmtorare; pentru cei ce ne urasc si pentru cei ce ne iubesc pe noi; pentru cei ce ne miluiesc si slujesc noua si pentru cei ce ne-au poruncit noua, nevrednicilor; sa ne rugam pentru dânsii; pentru fratii nostri care sunt în slujbe, si pentru toti cei ce slujesc si au slujit în sfânt locasul acesta.
 
Apoi preotul pomeneste pe cei pe care va voi dintre cei vii. La fiecare nume ia cu copia câte o particica mica, zicând:
 
Preotul: Pomeneste, Doamne, pe robul (roaba) lui Dumnezeu (N).
 
El pune aceste particelele sub Sfântul Agnet, la un loc cu cele scoase mai înainte pentru cei vii.
 
Apoi preotul ia a cincea prescura, taie particele mici pentru pomenirea celor care au adormit întru Domnul si le pune, toate la un loc, pe sfântul disc în dreapta sa, sub particica pentru ctitori,în partea cu semnul KA, zicând:
 
Preotul: Pentru pomenirea si iertarea pacatelor tuturor celor din veac adormiti întru dreapta credinta: ale stramosilor, ale mosilor, ale parintilor, ale maicilor, ale fratilor, ale surorilor, ale fiilor si fiicelor, ale celor dintr-o rudenie si ale celor dintr-o semintie cu noi si ale tuturor celor ce au adormit întru nadejdea învierii si a vietii vesnice; ale ctitorilor sfântului locasului acestuia (aici pomeneste pe ctitorii raposati); ale miluitorilor si facatorilor de bine; ale tuturor celor ce s-au ostenit si au slujit în sfânt locasul acesta: arhierei, arhimandriti, ieromonahi, preoti, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahii si slujitori; ale preabinecinstitorilor împarati, domnitori si dregatori; ale fericitilor patriarhi, ale ortodocsilor arhierei si preoti; ale dreptmaritorilor crestini, pe care i-au acoperit apa, marea, râurile, izvoarele, baltile, puturile, sau razboiul i-a secerat si cutremurul i-a cuprins, tâlharii i-au ucis si focul i-a ars, sau fiarelor, pasarilor, jiganiilor si la toata firea celor din mare s-au facut mâncare; ale celor rapiti fara de veste; ale celor arsi de trasnete si ale celor înghetati în munti, pe cale, în loc pustiu si în sihastrie; ale celor sfârsiti de întristare sau de bucurie; ale celor ce au patimit în zile bune si în nenorocire; ale celor pe care i-a ucis calul, sau grindina, zapada, ploaia înmultita, caramida si tarâna i-au îm presurat si de naprasna au cazut; ale celor pe care i-au omorât bauturile otravitoare, înecarile cu oase; ale celor loviti de tot felul de aruncare: a fierului, a lemnului si a oricarui fel de piatra; ale celor sfârsiti de chiotul tare, de alergarea grabnica, de palma, de pumn, de lovitura cu piciorul, de ciuma, de foame, de sete, de muscaturi înve ninate, de înghitirea serpilor, de cal carea cailor, de sugrumare de cel de aproa pe, sau marea sau pamântul desfacându-se i-a înghitit; si de toata vârsta: batrâni, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fara de vreme, parte barbateasca si femeiasca; si pe care nu i-am pomenit, din nestiinta sau din uitare, sau din pricina multimii numelor, Însuti îi pomeneste, Dumnezeule, Cel ce stii numele si vârsta fiecaruia.
 
Preotul îl pomeneste pe episcopul care l-a hirotonit – daca a trecut la Domnul – si pe toti cei adormiti, punând o particica pentru fiecare pe sfântul disc laolalta cu particelele pentru cei adormiti de dinaintea lor, zicând:
 
Preotul: Pomeneste, Doamne, pe robul lui Dumnezeu (N).
 
Terminând pomenirea mortilor, preotul zice:
 
Preotul: Si pe toti, care întru nadejdea învierii si a vietii de veci, cu împartasirea Ta au adormit, dreptmaritori parinti si frati ai nostri, Iubitorule de oameni, Doamne.
 
Preotul ia din nou a patra prescura pentru vii; scoate o particica si o pune la cele vii, zicând:
 
Preotul: Pomeneste, Doamne, dupa multimea îndurarilor Tale, si a mea nevrednicie; iarta-mi toata greseala cea de voie si cea fara de voie si sa nu opresti, pentru pacatele mele, harul Preasfântului Tau Duh, de la darurile ce sunt puse înainte.
 
Preotul ia buretele si aranjeaza cu grija particelele de pe marginea discului, ca sa nu cada jos ceva dintr-însele. Diaconul pune cadelnita înaintea preotului si zice:
 
Diaconul: Binecuvânteaza, parinte, tamâia.
 
Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Preotul binecuvânteaza tamâia si zice rugaciunea tamâiei:
 
Preotul: Tamâie Îti aducem Tie, Hristoase Dumnezeul nostru întru miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care primind-o întru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri, trimite-ne noua harul Prea sfântului Tau Duh.
 
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Preotul ia steluta, o tine deasupra tamâiei apoi o pune deasupra Sfântului Agnet pe sfântul disc, zicând:
 
Preotul: Si venind steaua, a statut deasupra, unde era Pruncul.
 
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Acopera, parinte.
 
Preotul ia acoperamântul sfântului disc, îl tine deasupra tamâiei, apoi acopera discul, zicând:
 
Preotul: Domnul a împaratit, întru podoaba S-a îmbracat ; îmbracatu-S-a Domnul întru putere si S-a încins, pentru ca a întarit lumea, care nu se va clinti. Gata este scaunul Tau de atunci, din veac esti Tu. Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor, ridica-vor râurile valurile lor cu glasuri de ape multe. Minunate sunt înaltarile marii, minunat este întru cele înalte Domnul. Marturiile Tale s-au încredintat foarte. Casei Tale se cuvine sfintenie, Doamne, întru lungime de zile.
 
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Acopera, parinte.
 
Preotul tine acoperamântul sfântului potir deasupra tamâiei si apoi acopera potirul zicând:
 
Preotul: Acoperit-a cerurile bunatatea Ta, Hristoase, si de lauda Ta este plin pamântul.
 
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Acopera, parinte.
 
Preotul tine acoperamântul mare (Aerul) deasupra tamâiei si apoi acopera cu el sfântul disc si potir laolalta, zicând:
 
Preotul: Acopera-ne pe noi cu acoperamântul ari pilor Tale; departeaza de la noi pe tot vrajmasul si potrivnicul; împaca viata noastra, Doamne; miluieste-ne pe noi si lumea Ta si mântuieste sufletele noastre, ca un bun si de oameni iubitor.
 
Luând cadelnita, preotul tamâiaza de trei ori Darurile asezate la proscomidiar.
 
Preotul: Bine esti cuvântat, Dumnezeul nostru, Care ai binevoit asa, slava Tie.
 
Diaconul încheie de fiecare data, zicând:
 
Diaconul: Totdeauna, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
 
Preotul si diaconul se închina amândoi cu toata cucernicia de trei ori. Diaconul, luând cadelnita, zice:
 
Diaconul: Pentru punerea înainte a Cinstitelor Daruri, Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
 
Preotul zice rugaciunea punerii înainte:
 
Preotul: Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cereasca, hrana a toata lumea, pe Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis mântuitor si izbavitor si binefacator, Care ne binecuvânteaza si ne sfinteste pe noi, Însuti, binecuvânteaza (preotul binecuvânteaza cu mâna) aceasta punere înainte si o primeste pe dânsa întru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri. Pomeneste, ca un bun si de oameni iubitor, pe cei ce au adus-o si pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne pazeste neosânditi întru sfintita lucrare a Dumnezeiestilor Tale Taine. Ca s-a sfintit si s-a preaslavit preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
 
Si dupa aceasta, preotul face apolisul, zicând:
 
Preotul: Slava Tie Hristoase, Dumnezeule, nadejdea noastra, slava Tie.
 
Diaconul: Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh. Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
 
Doamne miluieste. Doamne miluieste. Doamne miluieste.
 
În numele Domnului, Parinte, binecuvânteaza.
 
Otpustul
 
Preotul face otpustul potrivit fiecarei zile.
 
Preotul: (Duminica) Cel ce a înviat din morti… (în celelalte zile ale saptamânii, zice numai) Hristos, Adevaratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, ale celui între sfinti Parintelui nostru Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de se savârseste Liturghia Marelui Vasile zice: ale celui între sfinti Parintelui nostru Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capa dociei) si ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mântuiasca pe noi ca un bun si de oameni iubitor.
 
Diaconul: Amin.
 
Preotul merge si sta înaintea Sfintei Mese. Diaconul tamâiaza Darurile asezate la proscomidiar, apoi tamâiaza în cele patru laturi ale Sfintei Mese si altarul, zicând încet:
 
Diaconul: În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul si pe scaun împreuna cu Tatal si cu Duhul ai fost, Hristoase pe toate umplându-le, Cel ce esti necuprins.
 
Diaconul continua sa tamâieze întreaga biserica zicând psalmul 50: Miluieste-ma Dumnezeule… .
 
Dupa ce tamâiaza toata biserica, intra în sfântul altar si tamâiaza Sfânta Masa si pe preot si apoi pune cadelnita la locul ei.